Fără ziariști incisivi la Palat, zice Mădălin


Noua achiziție a primarului Constantin Toma, directorul executiv, adus de Ecaterina Andronescu la Palat pentru oarece motive, se întrece pe el. Mădălin Tudorache a adus camere de luat vederi în sala de ședințe și a interzis filmarea evenimentului în direct de către ziariști. Acum este pe cale să interzică accesul ziariștilor incomozi la Palat invocând legi, constituții și alte norme de drept care i-ar da voie domniei-sale să cenzureze presa în cel mai murdar mod.

Tudorache a uitat însă că și primarul este pătat. Este condamnat de instanță că a mâncat rahat, pardon, a vorbit urât despre cineva, iar instanța l-a condamnat. Nu cu miliarde de lei, cum cere el de la ziariști, instanța i-a cerut un leu, de onoare și caracter. Lăsând la o parte primarul, nu putem să nu ne minunăm de caracterul josnic al unui om, Mădălin Tudorache. Ieri, îl înjura pe Toma în echipă cu apropiații săi, pe care îi îngenunchiase tiranul, azi îl spală de păcate și îl pune în cui. Măi, Mădălin, ce fel de om ești tu, măi, băiete?

Eu îți promit că nu mai calc pe la Palat. Pute prea tare a rahat!

CURTEA DE APEL PLOIESTI

Nr. unic (nr. format vechi) :2537/200/2017Data inregistrarii07.06.2018Data ultimei modificari:20.05.2019Sectie:Secţia I CivilăMaterie:CivilObiect:actiune in raspundere delictuala NCPC – urmare a deciziei nr.369/2017 CCR (sub 200.000,00 lei) – REPUNERE PE ROLStadiu procesual:Recurs

Părţi

NumeCalitate parte
TESCARU IONELRecurent
Reclamant
TOMA CONSTANTIN
Intimat Pârât
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
19.03.2019 Ora estimata: 9:00
Complet: 5R CIV
Tip solutie: Dispune rejudecarea
Solutia pe scurt: Decis: Respinge ca neîntemeiată excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul-pârât. Admite recursul. Casează în tot decizia şi sentinţa şi rejudecând procesul în fond admite acţiunea în parte. Constată caracterul ilicit al faptelor săvârşite de pârât şi îl obligă pe acesta la prezentarea de scuze publice către reclamant, prin publicarea acestora prin intermediul a două dintre mediile de informare publice în care au apărut articolele ce au preluat afirmaţiile denigratoare ale pârâtului cu privire la reclamant, respectiv „Adevărul” şi „Opinia Buzău”. Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 1 leu cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul nepatrimonial cauzat de către pârât reclamantului. Obligă intimatul-pârât să plătească recurentului-reclamant suma de 250 lei cheltuieli de judecată cu titlu de taxe judiciare de timbru la toate instanţele şi ia act că recurentul – reclamant va solicita pe cale separată cheltuielile de judecată privind reprezentarea acestuia în instanţă Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 19 martie 2019. 
Document: Hotarâre  119/2019  19.03.2019

CE SPUNE MĂDĂLIN:

RAPORT DE SPECIALITATE la proiectul de hotărâre privind aprobarea Regulamentului de acreditare a reprezentanţilor mass-media pe lângă autorităţile administraţiei publice locale şi Primăria Municipiului Buzău Administrația locală a municipiului Buzău înregistrează o nevoie continuă de comunicare cu cetățenii și cu alte instituții, iar pentru aceasta considerăm oportună instituirea sistemului acreditărilor de presă, motiv pentru care a fost elaborat prezentul proiect de hotărâre. Adoptarea acestui regulament prin care să se impună reguli în privința acreditării ziariștilor – nu este o noutate, în sensul că instituțiile publice, inclusiv Președinția României, dețin și aplică astfel de reguli de acreditare – aspect care duce la concluzia, pe de o parte, că nu există obligația autorității de a acredita orice persoană și, pe de altă parte, că nu orice persoană trebuie acreditată. Această concluzie, din care rezultă că unii ziariști nu pot fi acreditați sau că unora li se poate retrage acreditarea – este susținută de prevederile art. 31, alin. 4 din Constituţia României, republicată, potrivit cărora „mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice” iar, în conformitate cu dispoziţiile art. 30, alin. 6 din aceeaşi Constituţie, „libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine”. Totodată, este consacrat în literatura de specialitate și în jurisprudență că exprimarea în public de către ziariști a unor expresii jignitoare, calomnioase și ofensatoare, aduce atingere relațiilor sociale care ocrotesc normele de conviețuire socială și, în final, pe cele care ocrotesc liniștea și ordinea publică. De asemenea, apreciem că nu este etic și nici în acord cu principiile exercitării profesiei de ziarist să beneficieze de acreditare acele persoane împotriva cărora instituțiile abilitate (poliție, parchet, instanțe judecătorești etc.) au luat măsuri, respectiv sancțiuni contravenționale, penale și au fost pronunțate hotărâri judecătorești etc., pentru că au săvârșit fapte ilicite în legătură cu obiectul de reglementare al acestui regulament. Neacreditarea sau retragerea acreditării nu aduc atingere prevederilor care stabilesc accesul la informații de interes public. Art. 138 alin. 1 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ consacră publicitatea ședințelor consiliului local. Aceasta înseamnă că la ședința consiliului local poate participa orice persoană care dorește să asiste la dezbateri. În acest sens este și definiția data ședinței publice de art. 3 lit. i) din Legea nr. 52/2003, respectiv “ședința desfășurată în cadrul autorităților administrației publice și la care are acces orice persoană interesată”. Publicitatea este asigurată și prin afișarea la sediul primăriei și, după caz, pe pagina de internet a unității administrativ-teritoriale, a copiei procesului verbal al ședinței, astfel cum se prevede prin art. 138, alin. 17 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Caracterul public al şedinţelor consiliului local este dat – conform prevederilor art. 138, alin. 2 din același Cod, de posibilitatea cetăţenilor cu domiciliul sau reşedinţa în unitatea/subunitatea administrativ-teritorială respectivă de a asista la şedinţele Consiliului Local şi/sau de a le urmări pe internet. Se observă că legea nu impune calea pe care Consiliul Local să o urmeze pentru ca ședința să fie transmisă pe internet, Consiliul Local însuși fiind cel care hotărăște modalitatea prin care lucrările ședinței să fie înregistrate și transmise. Dispoziții similare referitoare la publicitatea ședințelor consiliului local și consemnărilor dezbaterilor sunt prevăzute și în art. 2 lit. c) și art. 11 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. Potrivit art. 11, minuta ședinței publice, incluzând și votul fiecărui membru, cu excepția cazurilor în care s-a hotărât vot secret, va fi afișată la sediul autorității publice în cauză și publicată în site-ul propriu. Dispozițiile privind participarea la procesul de luare a deciziilor sunt cuprinse în secțiunea a 2-a a capitolului 2 din Legea nr. 52/2003. Art. 8 reglementează condițiile în care persoanele interesate pot participa la lucrările ședințelor publice, iar art. 12, alin. 2 conține prevederi exprese și distincte referitoare la înregistrările ședințelor publice: “înregistrările ședințelor publice, cu excepția celor prevăzute la art. 7, vor fi făcute publice, la cerere, în condițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare”. Din formularea acestui text rezultă că înregistrările ședințelor publice sunt făcute de autoritățile administrației publice însele, iar publicitatea acestora se face, la cerere, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 544/2001. În lumina celor expuse, a fost dovedită și împrejurarea că necesitatea solicitării acordului consiliului local pentru ca înregistrarea prin mijloace audio și video să fie făcută de o altă persoană decât cea stabilită de autoritatea publică locală nu poate fi considerată ca încălcând publicitatea ședințelor consiliului local, atâta vreme cât toate cerințele legale care o reglementează – pe care le-am amintit mai sus – sunt respectate. Acest regulament respectă și dispozițiile art. 18 din Legea nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, text care prevede la alin. 1 că Autorităţile publice au obligaţia să acorde fără discriminare acreditare ziariştilor şi reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă, dar la alin. 3 prevede că autorităţile publice pot refuza acordarea acreditării sau pot retrage acreditarea unui ziarist numai pentru fapte care împiedică desfăşurarea normală a activităţii autorităţii publice (de exemplu, exprimarea în public a unor cuvinte jignitoare etc.) şi care nu privesc opiniile exprimate în presă de respectivul ziarist, în condiţiile şi în limitele legii. Acest Regulament este în acord și cu dispozițiile art. 29 și 30 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, aprobate prin HG nr. 123/2002, cu modificările și completările ulterioare. În raport cu toate cele exprimate, dispozițiile Regulamentului propus este în acord cu prevederile art. 30 din Constituția României, în sensul că accesul la informațiile de interes public nu este condiționat de o acreditare, accesul la informații de interes public putându-se realiza și pe alte căi reglementate de lege. Libertatea de exprimare este garantată prin art.10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art.30 alin.1 din Constituția României și art.70 din Codul civil. De cealaltă parte, art.72 din Codul civil prevede că ” orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale. Este interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane, făra consimțământul acesteia ”. Prin Decizia nr. 1576/07.12.2011, Curtea Constituțională a statuat că demnitatea umană este un atribut inalienabil al persoanei umane, valoare ce impune fiecărui membru al societății un comportament de respect și protecție a celorlalți indivizi și interzicerea oricărei atitudini umilitoare sau denigrante la adresa omului. Conform art.74 din Codul civil, ” sub rezerva aplicării dispozițiilor art.75, pot fi considerate ca atingeri aduse veții private: [ …] f) difuzarea de știri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audio vizuale privind viața intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauză; g) utilizarea cu rea credință, a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană […] ”. Art.75 alin.2 din Codul civil exclude din categoria actelor ce încalcă drepturile reglementate de art.70 și anume”exercitarea drepturilor și libertăților constituționale cu bună credință și cu respectarea pactelor și convențiilor internaționale la care România este parte”. Așadar, exprimarea unei opinii nu poate fi, în mod automat, o faptă ilicită, ci, astfel cum prevede și art.1353 Cod civil, este imperativ ca dreptul la opinie liberă să fie exercitat în mod abuziv, în înțelesul dat prin art.15 Cod civil:”Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un în mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei credinței”. Dreptul la liberă exprimare nu este nelimitat, afirmându-se în doctrină că libertatea fiecărui individ își regăsește limita în punctul în care începe liberatea celuilalt. În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în analiza conflictului dintre dreptul la liberă exprimare și dreptul la viața privată, imagine și demnitate, se face distincție între afirmarea unor fapte și judecata de valoare – afirmații despre calitățile profesionale, morale și personale ale unei persoane. Având în vedere cele prezentate mai sus, propunem Consiliului local al Municipiului Buzău aprobarea Regulamentului de acreditare a reprezentanţilor mass-media pe lângă autorităţile administraţiei publice locale şi Primăria Municipiului Buzău, în forma din Anexa la proiect. Director Executiv, Daniel-Madalin Tudorache