Toma-san, Pistol-san și Apostu-san, cei trei bravi conducători ai orașului Buzău își petrec zilele de muncă și creație împreună, într-un singur birou, de frica fantomelor ce bântuie prin Palatul Comunal. Sistemul Kayzen, implementat la nivelul administrației locale, i-a luminat și în același timp i-a unit în cuget și în simțiri. Simt la fel, gândesc la fel, muncesc la fel, dar cel mai mult nutresc la fel. Mai bine zis, tânjesc la fel. Toma-san ar vrea să fie ca Pistol-san. Tandru cu fetele și deștept ca Apostu-san. Pistol-san ar vrea să fie ca Toma-san. Cutezător și mândru, dar mai ales îndrăzneț ca Apostu-san. Apostu-san tânjește să fie bogat ca Toma-san, dar iubăreț ca Pistol-san. Fiecare are visurile lui pe care le ascunde cu iscusință sub masca amabilităților zilnice. Secretarele, la rândul lor, au și ele aspirații. Instalate într-un hol mic de la intrarea în birou, nu prea au loc de manevre sau eschive, așa că sunt nevoite să se suporte reciproc aproape zi lumină, cât șefii lor conduc și crează în birou. Secretara lui Toma-san ar vrea ca ea să-i servească cafeaua lui Pistol-san. Este mai tandru și face complimente drăguțe. Secretara lui Pistol-san ar vrea să-i ofere ea ceașca de cafea lui Toma-san, pentru că pare mai puternic, în timp ce secretara lui Apostu-san ar vrea să-i servească ea cafeaua lui Pistol-san pentru că pare mai inteligent. Lui Apostu-san nu vrea niciuna să-i servească ceașca de cafea pentru că pare cam san.
revenim