Interviu cu Dr. Adina Pavel, medic specialist Dermato-venerologie în cadrul S.J.U. Buzău
5 noiembrie 2025
Pe 29 octombrie, am marcat Ziua Mondială a Psoriazisului, o zi dedicată conștientizării acestei afecțiuni dermatologice și a impactului pe care îl are asupra calității vieții pacienților.
Deși psoriazisul este o boală tratabilă, aceasta poate influența semnificativ stima de sine, viața socială și starea emoțională a celor care se confruntă cu această afecțiune a pielii. Este esențial ca persoanele afectate să beneficieze de diagnostic corect și acces la tratamente moderne și eficiente.
Pentru a înțelege mai bine această afecțiune și progresele înregistrate în tratamentul ei, am stat de vorbă cu Dr. Adina Pavel, medic specialist dermato-venerologie și șef de secție în cadrul Compartimentului de Dermato-venerologie al S.J.U. Buzău, care ne oferă mai multe informații despre cauzele, manifestările și opțiunile actuale de tratament pentru psoriazis.
Ce este psoriazisul?
Dr. Adina Pavel: ,,Psoriazisul este o afecțiune inflamatorie sistemică, cronică, autoimună, prezentând uneori determinism genetic, ce interesează pielea, fiind uneori asociată și cu alte afecțiuni cutanate sau noncutanate inflamatorii (în 30% din cazuri cu afectare articulară), precum și cu afecțiuni autoimune cutanate sau noncutanate.
Afectează 1-2% din populație, estimându-se ca pe glob sunt aproximativ 60 de milioane de bolnavi. Atinge deopotrivă bărbații și femeile (îndeosebi în decada a 3-a de viață; uneori, mai devreme în special la femei). Este caracterizat prin hiperproliferarea keratinocitelor, prezintă uneori evoluție capricioasă, invalidantă.”
Cum apare psoriazisul?
Dr. Adina Pavel: ,,În psoriazis, se produce un turnover cutanat accelerat – doar 8 zile în loc de 28 cât durează în mod normal, fiind o afecțiune hiperproliferativă.
Există mai multi factori care sunt implicați în apariția psoriazisului astfel:
- Predispoziția genetică consemnată cu o frecvență de 20-40%; riscul apariției psoriazisului la un copil care are un părinte cu acesta afecțiune este de 25%, iar dacă ambii părinți au psoriazis, de 65%.
Apariția unui nou puseu de psoriazis poate fi cauzat de o infecție (bacteriană, virală, fungică), de introducerea unui nou medicament (AINS, betablocantele, sărurile de litiu fiind cel mai frecvent incriminate), de factori psihogeni – șocurile emotive pot activa sau agrava psoriazisul, la fel și factorii proinflamatori – fumat, consum de alcool, greutate excesivă.”
Ce ne puteți spune despre tipurile de psoriazis?
Dr. Adina Pavel: ,,Diferitele prezentări clinice ale psoriazisului pot fi diferențiate prin morfologie sau localizare. Astfel, variantele morfologice descriu:
- Psoriazis vulgar în plăci și placarde (cronic) – cea mai frecventă formă de psoriazis, în care leziunile (placarde roșiatice cu scuame argintii) interesează mai ales suprafețele de extensie ale membrelor superioare și inferioare – coate și genunchi;
- Psoriazis gutat – leziunile sunt de mici dimensiuni, în forma de picătură – forma întâlnită mai ales la copii și adolescenți, de regulă după un episod infecțios (faringită streptococică);
- Psoriazis eritrodermic – când placardele interesează mai mult de 90% din suprafața corporală- este afecțiunea care se asociază cu eritrodermie cel mai frecvent;
- Artrita psoriazică – artrita poate preceda, însoți sau urma manifestărilor cutanate; artrita asimetrică, implicând de obicei una sau mai multe articulații ale degetelor de la mâini sau de la picioare; boala articulară periferică se poate asocia și cu artrita axială.
Variantele, în funcție de localizare, sunt: psoriazis al scalpului, psoriazis palmo-plantar, psoriazis inversat și psoriazis unghial.”
Care sunt simptomele psoriazisului si cum îl putem identifica în faze incipiente?
Dr. Adina Pavel: ,,Deși există variante morfologice, leziunile caracteristice constau în plăci cronice, bine delimitate, de culoare roșu-închis acoperite de scuame argintii care se găsesc cel mai frecvent pe zonele de extensie-coate, genunchi precum și la nivelul scalpului.
Există zonele speciale” – astfel, psoriazisul inversat interesează zonele intertriginoase – zona axilară, inghinală, ombilicală; tot o formă specială este considerată afectarea exclusivă a regiunii palmo-plantare – plăci roșiatice și scuamoase, relativ bine delimitate, fisuri dureroase – fiind frecvent asociate cu modificări unghiale; există și afectare exclusivă a unghiilor, fără leziuni cutanate (forma rară).
Ce tipuri de tratament se recomandă pentru psoriazis?
Dr. Adina Pavel: ,,Pacienții cu forma ușoară (de obicei <5% din suprafață corpului) pot fi adesea tratați doar cu agenți topici. Corticosteroizii topici sunt un tratament de primă linie; cei cu potență medie până la mare utilizați zilnic pot duce la un răspuns rapid, controlând adesea inflamația și pruritul. Din păcate, ameliorarea este adesea temporară și poate apărea toleranța iar utilizarea preparatelor de potența mare poate avea efecte secundare (de exemplu atrofie cutanată). Alte tratamente topice pot fi analogi ai vitaminei D, gudronul de cărbune, acidul salicilic – keratolitic utilizat pentru a înmuia scamele groase.
Expunerea la lumina soarelui poate ameliora psoriazisul astfel că pentru inhibarea inflamației, pacienții pot apela și la fototerapie (la indicația medicului curant) – expunere la radiații ultraviolete din spectrul UVA și UVB. Atunci când placardele inflamatorii se întind pe o suprafață corporală mare sau inflamația este rezistentă la terapia topică, este necesară administrarea de medicamente sistemice (un astfel de tratament trebuie însă atent monitorizat). Principalii agenți utilizați sunt metotrexatul, ciclosporina si retinoizii sistemici.
Agenții biologici targetează principalii mediatori proinflamatori implicați în apariția psoriazisului – cel mai eficient tratament pentru formele severe de psoriazis, forme pentru care alte tratamente topice și sistemice nu și-au dovedit eficacitatea.
Cum putem preveni reaparitia psoriazisului?
Dr. Adina Pavel: ,,Psoriazisul este o afecțiune cronică, cu evoluție imprevizibilă, însă cunoaștem acum ca este agravat de anumiți factori și există cauze care pot determina apariția unui nou puseu.
Astfel, pacientul cu psoriazis trebuie sa evite factorii proinflamatori: consumul de alcool, fumatul, greutatea excesivă; este implicată și componenta psihogenă – șocurile emotive pot activa sau agrava psoriazisul.
Există medicamente care precipită sau exacerbează psoriazisul, cele mai frecvent incriminate fiind: agenții beta-blocanți, antimalaricele (hidroxiclorochină) și litiul. Toate trei pot precipita sau exacerba psoriazisul. Aceste medicamente trebuie utilizate cu prudență la pacienții cu psoriazis.
Infecțiile (în special faringita streptococică, precum și HIV), hipocalcemia pot contribui la agravarea sau declanșarea psoriazisului.
Studii recente au confirmat faptul ca psoriazisul este asociat cu comorbidități medicale și psihiatrice. Pacienții cu psoriazis au o incidență mai mare a obezității, diabetului zaharat, hipertensiunii arteriale, hipercolesterolemie și infarctului miocardic. Rata bolii Crohn și a colitei ulcerative, este, de asemenea, crescută la pacienții cu psoriazis. În plus, stresul emoțional cauzat de o boală de piele severă poate avea un impact psihologic profund negativ. Dispoziția depresivă și anxietatea sunt întâlnite cu o incidență mai mare la pacienții cu psoriazis.
Câți pacienți cu psoriazis sunt înregistrați la nivelul Compartimentului Dermato-Venerologie al S.J.U. Buzău?
Dr. Adina Pavel: ,,Anul trecut am avut 340 de prezentări cu acestă patologie, iar anul acesta 150, până la acest moment. Deci, sunt în jur de 500 de prezentări numai de la începutul anului trecut.
În special, efectuarea unui tratament antiinflamator sistemic necesită evaluare înainte de debutul tratamentului, precum și evaluarea eficacității și tolerabilitații tratamentului pe parcursul administrării; de asemenea, tot pentru inițierea tratamentului sistemic, este necesară confirmarea histopatologice a diagnosticului – este cel mai bine ca aceasta sa se efectueze înainte de debutul oricărui tratament, deoarece și terapia topică poate modifica aspectul histopatologic al leziunilor”.
Compartiment Relații Publice,
Adriana Bunilă