30 aprilie 2026
Varicela, o infecție virală extrem de contagioasă, cauzată de virusul varicelo-zosterian, este una dintre cele mai frecvente boli ale copilăriei, însă poate afecta și adulții, unde evoluția este adesea mai severă. Manifestată prin erupții cutanate specifice, febră și stare generală alterată, boala continuă să ridice întrebări legate de prevenție, posibile complicații și opțiuni de tratament.
În acest context, am stat de vorbă cu medicul Octavian-Constantin Tăbăcaru, medic specialist în boli infecțioase în cadrul Secției de Boli Infecțioase a S.J.U. Buzău, pentru a înțelege mai bine această afecțiune și modul în care poate fi gestionată.
Ce este varicela și cum se transmite?
Dr. Octavian-Constantin Tăbăcaru: „Varicela este o boală infecțioasă extrem de contagioasă, produsă de virusul varicelo-zosterian. Poate apărea la orice vârstă, la persoanele nevaccinate sau care nu au trecut prin boală și care au avut contact cu un pacient cu varicelă sau herpes zoster. Apare cel mai frecvent în copilărie, cu un vârf de cazuri între 5 și 10 ani.
Virusul se transmite aerogen, prin aerosoli respiratori, sau prin contact direct cu lichidul din veziculele de varicelă. O persoană este contagioasă cu câteva zile înainte de apariția erupției, când apar manifestări nespecifice (febră, frison, mialgii, tuse seacă, rinoree), și rămâne contagioasă până la crustificarea tuturor leziunilor.”
Cât de contagioasă este varicela?
Dr. Octavian-Constantin Tăbăcaru: „Varicela este o boală extrem de contagioasă, cu un indice de contagiozitate de aproape 100%; practic, aproape toate persoanele receptive (neimunizate) vor face boala după un contact cu un bolnav de varicelă. Considerăm receptive persoanele care nu au făcut boala sau nu s-au vaccinat.”
Care sunt principalele simptome?
Dr. Octavian-Constantin Tăbăcaru: ,,Perioada de incubație a bolii variază între 2 si 3 săptămâni iar în tot acest timp pacientul nu prezintă nicio simptomatologie.
Perioada de debut a bolii se caracterizează prin apariția de semne nespecifice precum febră, frisoane, dureri de cap, de mușchi, oase și are o durată de 1-2 zile. Ulterior, apare perioada de stare , sau perioada eruptivă cu o durată medie de aproximativ 10 zile. În aceasta perioadă a bolii, pacienții prezintă erupția specifică a bolii, eruptie maculo-papulo-veziculoasă. Această erupție apare pe tot corpul atât la nivelul pielii (inclusiv scalp, mâini, tălpi) precum și la nivelul mucoaselor (orale, genitale chiar și esofagiene). Leziunile de la nivelul mucoaselor, din cauza umidității, tind să se rupă, devenind ulcerații sau afte.
La nivelul pielii, leziunea specifică varicelei este reprezentată de o veziculă cu lichid clar, i se mai spune “picătura de roua”. Leziunile sunt precedate de un episod febril, ulterior apar și au un parcurs etapizat : macule > papule > pseudopustule > crustă. Pacientul prezintă mai multe valuri eruptive, astfel, la examenul clinic, acesta poate prezenta elemente eruptive aflate în diferite faze evolutive. Erupția este extrem de pruriginoasă iar pacientul se abține cu greu să se scarpine, însă prin scarpinare tinde să rupă leziunile și creste riscul de suprainfecție bactreriană, astfel acele leziuni se vor umple de puroi și nu vor complica evoluția bolii. Ca evoluție, toate leziunile se vor crustifica, crustele vor cădea de la sine ulterior vor dispărea fără a lăsa urme. Singura situație în care pot apare cicatricile este în situația suprainfecției bacteriene a acestora.
În decursul perioadei eruptive, pacienții prezintă febră, frisoane, mioatralgii, odinodisfagie, tuse, rinoree, alterarea stării generale.
Ca și situații particulare putem vorbi despre formele ușoare și formele grave de varicelă.
Formele ușoare de boală se caracterizează prin apariția a câtorva elemente eruptive dintre care multe rămân în stadiu de papulă, fără lichid. Aceste situații apar în cazul pacienților anterior imunizați prin vaccinare sau copiilor ce provin din mame care au avut varicelă sau sunt vaccinate prin moștenirea de anticorpi protectori, cu durată de protecție de până la 9 luni.
Formele severe de boală afectează în general adulții, adolescenții, gravidele și persoanele imunodeprimate. Formele severe includ afectări de organe, pneumonia variceloasă fiind cea mai frecventă, meningoencefalite, miocardite, afectări hepatice. Erupția dintr-o formă severă de varicelă se evidențiază prin erupție foarte bogată uneori cu elemente necroticohemoragice sau buloase cu vindecare lentă și cu riscul de a lăsa cicatrice.”
Cât durează boala?
Dr. Ocatvian-Constantin Tăbăcaru: ,,Durata bolii este de aproximativ 10-14 zile.”
Care sunt principalele simptome la copii?
Dr. Octavian-Constantin Tăbăcaru: „Copiii, în general, fac forma clasică, pe care am descris-o anterior, cu evoluție autolimitată. În general, copiii nu primesc tratament antiviral. Izolarea la domiciliu , tratamentul simptomatic (al febrei, al pruritului prin tratament local și uneori administrarea de antihistaminic) este suficientă. Nou-nascuții care provin din mame neimunizate anterior sarcinii sau care au dezvoltat varicelă cu câteva zile înaintea nașterii fac frecvent forme severe de boală.”
Ce îngrijiri sunt necesare?
Dr. Octavian-Constantin Tăbăcaru: ,,Tratamentul antiviral nu se recomandă copiilor, evoluția bolii fiind autolimitată în aceste cazuri. Tratamentul cu Aciclovir se impune copiilor cu vârsta mai mică de un an, sau cei cu boli congenitale, sau imunodeprimați. Tratamentul antiviral se mai impune tuturor adulților, și bineînteles, gravidelor.
Vechea recomandare de a nu ne spăla în timpul bolii poate face mai mult rău, prin riscul de suprainfecție a leziunilor, datorită lipsei de igienă. Astfel, se recomandă a se face dușuri zilnice cu apă calduță și săpun iar uscarea prin tapetarea cu prosopul sau cu un halat de baie. Local, pentru ameliorarea pruritului putem aplica pe leziuni spume cu efect calmant de tipul Poxilcean sau clasicul talc mentolat. Antihistaminicele pot ajută în ameliorarea pruritului. Febra, frisoanele durerile se tratează cu antitermice/antialgice de tipul paracetamol sau algocalmin; AINS nu se administrează în timpul varicelei mai ales aspirina, din cauza riscului de aparitie a sindromului Reye. Antibioterapia nu se recomandă de rutină; ea este recomandată doar în cazul suprainfecțiilor bacteriene.”
Este mai gravă varicela la adulți?
Dr. Octavian-Constantin Tăbăcaru: ,,Da, adulții pot face în general forme mai grave de boală, prin simptomatologie mai intensă și cu riscul mai mare de apariție a complicațiilor. Cea mai frecventă complicație este Pneumonia variceloasă, aceasta fiind și o complicație frecventă la femeile gravide. Pacienții dezvoltă o pneumonie interstițială care, în absența tratamentului etiologic, poate evolua către insuficiență respiratorie acută, și chiar deces.”
Care sunt cele mai frecvente complicatii ale bolii?
Dr. Octavian-Constantin Tăbăcaru: ,,Cea mai frecventă este Pneumonia Variceloasă care apare mai ales la adulți și gravide. Se manifestă ca o pneumonie interstițială însă, în lipsa tratamentului antiviral, poate duce până la detresă respiratorie care în absența accesului rapid la ventilație mecanică duce la deces.
O altă complicație, mai ales la copii, o reprezintă crupul varicelos, prin inflamația la nivel laringian, din cauza inflamațiilor și ulceratiilor produse la acel nivel. Se poate complica cu asfixie, astfel încât necesită supraveghere O.R.L și A.T.I.
Complicațiile viscerale pot apărea în cadrul varicelei – afectări hepatice, pancreatice spre exemplu.
Din punct de vedere neurologic, virusul varicelo-zosterian poate determina meningite, encefalite, cerebelită acută cu ataxie cerebeloasă, mileite, nevrite. Cerebelita acută cu ataxie cerebeloasă este complicația neurologică cea mai frecventă la copil, însă este autolimitată.
Dacă nu ne îngrijim corespunzator și totodată ne scărpinam frecvent pe leziuni, riscăm să suprainfectăm bacterian leziunile variceloase, aceasta fiind o alta complicație posibilă a bolii. Pot apărea astfel, furuncule, celulite.
La copiii care primesc aspirină, poate apărea Sindromul Reye, caracterizat prin encefalopatie acută asociată cu degenerescența grasoasă a ficatului.”
Putem face varicela de mai multe ori?
Dr. Octavian-Constantin Tăbăcaru: ,,Nu. Varicela apare o singură dată în viață. Virusul rămâne în stare “dormantă” după prima infecție la nivelul unor ganglioni senzitivi din sistemul nervos, reactivându-se ulterior în condiții de imunitate scăzută (stres, diverse boli ce scad imunitatea) însă, în situația în care apare, erupția este localizată, aici vorbind de alta boala denumită Herpes (Zona) Zoster.”
Cum poate fi prevenită boala?
Dr. Octavian-Constantin Tăbăcaru: „Prevenția nespecifică constă în izolarea bolnavului cu varicelă și supravegherea contacților.
Din punct de vedere al profilaxiei specifice, discutăm despre vaccinul antivaricelă, care este un vaccin viu atenuat și este un vaccin opțional. El poate fi administrat după vârsta de 1 an, la aproximativ 3 luni după vaccinarea ROR, și constă în 2 doze, a doua fiind administrată la cel puțin 6 săptămâni după prima doză. Vaccinul poate fi administrat și persoanelor neimunizate prin boală, dar care au contact cu copii mici (ex: personal didactic) sau persoanelor care vin în contact frecvent cu pacienți imunodeprimați.
Vaccinul antivaricelos se recomandă și femeilor neimunizate anterior prin boală/vaccinare, care doresc să rămână gravide, însă trebuie vaccinate cu cel puțin 3 luni înaintea concepției.
Vaccinul antivaricelă este contraindicat persoanelor imunodeprimate sau femeilor însărcinate.”
Sunt multe prezentări la camera de gardă?
Dr. Octavian-Constantin Tăbăcaru: ,,Nu pot spune ca sunt multe prezentări, dar nici puține, însă clar nu este vorba despre o situație cu risc epidemiologic. Pot spune că, în ultima perioadă, am observat o ușoară creștere ca frecvență în numărul de prezentări a pacienților cu varicelă, mai ales adulți, cel mai adesea contacți cu copii din familie cu varicelă.”
Compartiment Relații Publice,
Adriana Bunilă