Premierul Marcel Ciolacu a venit însoțit de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, pe tronsonul de autostradă A7, care trece și prin Buzău. Mai este puțin și e gata, ar fi spus Grindeanu, în timp ce premierul răspundea ziariștilor pe subiecte cu adevărat interesante pentru români. Este mare lucru faptul că se construiește o autostradă, numai că ea pare că absoarbe întreaga energie a ministrului Transporturilor în timp ce alternativele la transportul rutier par uitate, și mai mult, lăsate în paragină. Nu mai departe de săptămâna trecută, un tren, o tărăboanță ruginită cu două vagoane, a ajuns în gara din Ploiești cu întârziere de 20 de minute. A mai stat în Gara din Ploiești vreme de 40 de minute și a ajuns în Gara Buzău cu întârziere de aproape o oră. Cam acestea sunt problemele unui ministru al Transporturilor și nu șantierul lui Umbrărescu. Revenind la A7, marea autostradă ce se construiește pe repede înainte sau mai bine zis, se construia, nu duce nicăieri, nici în stânga, nici în dreapta, oricum te-ai orienta de-a lungul ei. Către Moldova nu este atractivă, pentru că sunt prea puțin plimbăreți către acele meleaguri. De la Focșani încolo și drumul actual pare cam pustiu. De la Buzău către Ploiești mașinile merg pe un singur fir și nu am văzut mare aglomerație, după ce treci de comunele limitrofe pe actualul drum. Către București nu este intresantă, pentru că ocolește foarte mult, astfel încât E 85 e mult mai avantajos. Ar fi fost de luat în calcul podurile. Ele sunt utile, dar nu pot fi folosite, pentru că este imposibil să ieși de pe autostradă până la prima localitate mare. Așadar, cred că scopul acestei autostrăzi a fost cu totul altul. În lumina noilor evoluții geopolitice s-ar putea ca ieșirile politicienilor pe șantierul A7 să fie din ce în ce mai rare, iar elanul constructorilor să se risipească în curând.