MODIFICAREA DE CREDITE ȘI „CENZURA” SUBCONTRACTĂRILOR PE PANOURILE EUROPENE LA BUZĂU: PRIORITIZARE SAU DETURNARE ÎN DISPREȚUL LEGII?
În calitate de cetățean și expert tehnic judiciar, am obligația profesională de a pune în oglindă cifrele, termenele și lipsurile din documentele publice emise de Primărie și Compania de Apă (CAB).
Actele oficiale nu mint și scot la iveală un mecanism forțat, derulat sub pretextul „necesității dezvoltării orașului”.
Se afirmă public că proiectele administrative „merg înainte” indiferent de deciziile instanțelor. Dar oare buzoienii știu cum se decontează, cum se subcontractează și cum se ascund, în realitate, datele tehnice ale acestor mari șantiere?
Analizând documentele oficiale, inclusiv panoul stradal straniu din imagine, întrebările care se impun sunt de un interes public major:
1. De ce au fost omise în mod deliberat numele constructorului și ale proiectantului de pe panoul oficial al unui proiect european de 32.666.463,91 LEI?
Conform Manualului de Identitate Vizuală PNRR și Legii nr. 50/1991, pe orice panou de șantier public este OBLIGATORIU să fie trecute numele constructorului general și ale proiectantului.
De ce pe panoul CAV lipsesc cu desăvârșire numele firmei de execuție și ale proiectantului? Se încearcă cumva ascunderea unui lanț netransparent de subcontractări succesive, prin care proiectele sunt pasate în secret, departe de ochii auditorilor europeni și ai cetățenilor?
2. Cum se explică faptul că finanțarea aceluiași obiectiv a fost fragmentată din surse multiple, modificându-se listele de credite chiar în ziua recepției?
Dacă proiectul mare era finanțat 100% din fonduri europene, de ce a trebuit ca Primăria să aprobe prin HCL nr. 10/2026 peste 1 MILION DE LEI (1.078.325,72 lei la Pozițiile 23, 24 și 25) din excedentul local, iar pe 30 iulie să schimbe destinația creditelor bancare ale orașului, pompând încă 7.000.000,00 lei (HCL nr. 140/2026) și încă 2.477.000,00 lei (HCL nr. 141/2026)?
3. Nu cumva această „prioritizare” reprezintă o deturnare a creditelor pentru a plăti din buzunarul nostru aceste racorduri și rețele subcontractate pe care Uniunea Europeană le-a declarat explicit ca fiind NEELIGIBILE în PNRR, după cum ne spunea chiar primarul în referat?
Este legal să se schimbe destinația banilor împrumutați de municipiu pentru a deconta rețelele de utilități și drumul industrial „Linia Forajelor” (4.333.000,00 lei), în timp ce o Sentință Judecătorească Definitivă privind finanțarea Cartării Științifice a Pădurii Crâng este blocată de primărie sub pretextul fals că nu sunt bani în buget?
4. Să fie oare modificarea intempestivă a statutului Companiei de Apă din 5 august o încercare de a băga forțat un operator de urgență ca să se preia la gata aceste circuite subcontractate și să se evite corecții europene de 100%?
Din moment ce termenul PNRR de punere în funcțiune a expirat în iunie, iar macro-lucrarea finalizată în teren a fost recepționată în iulie în regim de „lipsă de operator”, de ce s-au adăugat de urgență codurile de deșeuri periculoase (CAEN 3823, 3833) și bazine industriale (CAEN 4299)? Ca să folosească regia de apă ca paravan în fața Ministerului Mediului pentru a bifa indicatorul de rezultat?
5. De ce s-a refuzat transparența în ședința publică din ședința CLM din 30 iulie 2026, trecându-se direct la vot în timp ce ceream aceste explicații economice de la tribună?
Dacă aceste redistribuiri de credite sunt justificate, de ce majoritatea politică a ales să repete exact recidiva în abuzul de transparență decizională sancționat deja de instanțe? Nu cumva pentru că toate costurile permanente de exploatare ale instalațiilor industriale de cogenerare (Poziția 54) și ale megabazinului de 6.000 mc (Poziția 57) vor fi transferate direct în majorarea abuzivă a prețului apei în facturile noastre lunare, obligând utilizatorii captivi să suporte consecințele financiare, cum avertizam eu în intervenția din ședința CLM Buzău?
Dezvoltarea unei comunități este legitimă doar când respectă regulile de drept, publicitatea obligatorie și transparența.
Notă: Prezenta postare reprezintă o interogație civică și o judecată de valoare personală bazată pe corelarea logică a documentelor publice anexate, protejată de libertatea de exprimare conform Art. 10 CEDO.
